Daca a fost vreun film pe care sa il fi apreciat mai mult pentru autenticitatea amanuntelor: vestimentatie, coafuri, decorul caselor, bucatariilor, produse folosite in bucatarie, dialoguri, gesturi, in concluzie, orice tine de mentalitatea societatii americane anilor ’50-’60, ilustrata intr-un film artistic, cu siguranta acesta este: The Help, 2011.
Nu am vazut un film mai veridic acelor ani, decat acesta. Soundtrack-ul este pe masura asteptarilor noastre, avand ca inspiratie modelul fetelor americane doo-wop.
Nota 10!
Asa DA! (asa NU – vedeti articolul despre filmul Burlesque)

The Help (2011) - Poster
Productie: Statele Unite – 10 august 2011
Regia: Tate Taylor
Scenariu: Tate Taylor dupa un roman de Kathryn Stockett
Actori: Emma Stone, Viola Davis, Bryce Dallas Howard, Allison Janney, Jessica Chastain
Gen: drama
Durata: 146 minute
Rating: recomandat persoanelor peste 12 ani
Filmul este o adaptare dupa romanul american “The Help” scris de Kathryn Stockett si expune conditia servitoarelor afro-americane care lucrau in casele femeilor de culoare alba din orasul Jackson, Mississippi, la inceputul anilor 1960. Cartea a avut parte de un succes neasteptat in Statele Unite, astfel ca ziarul US Today clasificand-o ca una dintre marile surprize neasteptate ale anului 2009. The New York Times noteaza: “afectiunea si intimitatea erau ascunse sub cele mai impersonale actiuni casnice”. The Atlanta Journal-Constitution precizeaza: “Aceasta drama este un debut impresionant al unui talent innascut”.
“The Help” este primul roman scris de Stockett. I-a luat 5 ani sa il termine, iar apoi a fost respins de 60 de agenti literari, pana cand a intalnit-o pe Susan Ramer, incantata sa ii reprezinte povestea. Cartea a fost publicata in 35 de tari si 3 limbi straine. Pana in august 2011, ea s-a vandut in peste 5 milioane de exemplare, fiind prezenta peste 100 de saptamani pe lista best seller-urilor The New York Times.
Actiunea se desfasoara in jurul Eugeniei “Skeeter” Phelan, fiica unei familii de albi, respectate in orasul Jackson, Mississippi. Parintii ei erau cunoscuti in oras pentru ferma de bumbac pe care o detineau si pentru angajatii afro-americani care lucrau campul si ingrijeau casa. Skeeter, o fata care de-abia terminase colegiul, isi construise vise arzatoare pentru a deveni scriitoare. Singurul vis al mamei ei era insa, ca Skeeter sa se marite cat mai repede. Disparitia brusca a servitoarei Constantine, cea care o si crescuse pe Skeeter , a inceput sa incolteasca suspiciuni in mintea micii noastre scriitoare in devenire. Familia Phelan ii ascundeau cu buna stiinta adevaratele motive pentru dispartia servitoarei, afirmand tot timpul ca aceasta a plecat de buna voie, pe considerentul ca era deja prea batrana pentru a mai intretine o casa. Skeeter nu a crezut niciodata povestea parintilor, astfel ca suspiciunile ei au aprins si mai tare focul cunoasterii si dorintei de a cauta adevarul, pe care ulterior avea sa il manifeste intr-o uimitoare cariera de scriitoare.