Kustom Pin-ups Calendar 2010

Dayna si Asia la Viva Las Vegas 2007

“Kustom Kulture” este un neologism american folosit in special pentru a descrie lucrarile de arta, vehiculele, coafurile si fashion-ul acelora care au condus, au construit, au modificat masini sau motociclete incepand cu anii 1950 pana in prezent, dar si acelora care au trait in acest mediu, le-au admirat si s-au exprimat artistic influentati de respectiva cultura.

Cateva cuvinte despre ce inseamna Hot Rod:

Termenul Hot Rod a aparut pentru prima oara la sfarsitul anilor 1930 in sudul Californiei, unde oamenii organizau curse cu masini modificate pe spatii intinse de teren sau albii de rauri secate, in nordul orasului Los Angeles, curse supuse regulilor Asociatiei Southern California Timing. Activitatea hot rodding a crescut dupa cel de-al doilea razboi mondial, in special in California, datorita soldatilor intorsi cu cunostinte privind aspectele tehnice ale unei masini, informatii asimilate in trainingurile care le-au urmau inainte si in timpul razboiului. Hot rod-urile originale sunt masini vechi (adesea Ford-uri Model Ts din 1927, Model As din anii 1928-1931 sau Model Bs din anii 1932-1934), modificate in special pentru a li se reduce greutatea. Cel de-al doilea razboi mondial a lasat in urma multe aeroporturi militare, care au fost fie abandonate, fie erau foarte rar folosite, astfel ca in aceste locuri au inceput sa se amenajeze locuri special marcate pentru cursele hot rod.

Ford Model T – Hot Rod

Ford Model A – Hot Rod

Ford Model B – Hot Rod

Hot Rod-urile sunt masinile tipic americane, cu motoare mari, modificate pentru viteza in linie dreapta. Originile expresiei “hot rod” sunt destul de neclare. O explicatie ar fi ca se leaga cu conceptul “hot roadster”, adica un roadster modificat pentru viteza. Roadsterul (spyder sau spider) este acea masina de 2 locuri, din punct de vedere traditional fara capota, portiere sau lunete. O alta explicatie ar fi ca teava de esapament era destul de expusa, scotea mult zgomot si se incingea, si asta ar fi fost cauza asocierii cuvintelor hot rod. Cea mai buna solutie de a modifica o masina intr-un hot rod erau roadsterele, pentru ca erau niste masini usor de modificat.

Hot Rod se mai referea si la tijele conectate in interiorul motorului, care se incingeau puternic din cauza suprasolicitarii lui.
Termenul a fost adoptat intre anii 1930-1940 si denumea o masina cu motorul modificat in diferite moduri pentru a obtine performante mai bune.

Barris Brothers (Los Angeles - anii 1950)

Primele hot rod-uri au fost masinile dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, cu praguri si aripi pe deasupra rotilor. Acestea erau modificate prin eliminarea pragurilor si aripilor (sau inlocuirea acestora). Modificarile aveau ca scop utilizarea celui mai puternic motor pe un sasiu si o caroserie cat mai usoare. Suspensiile erau de asemenea modificate pentru a cobora masina; deseori, partea din fata era mai coborata decat cea din spate. Ceva mai tarziu, unele hot-rod-uri au inlocuit vechiul ax spate care era rigid, cu unul independent, de multe ori de Jaguar. Grila radiatorului era rar inlocuita cu una de la alte modele, o exceptie fiind grila de la Buick-ul din 1937, folosita des la Ford-uri. (In anii ’50 si ’60 grila era schimbata cel mai des cu cea de la De Soto-ul din ’53.) Hot rod-urile originale erau vopsite la fel ca Ford-urile Model A din care erau construite si doar mai tarziu au devenit mai colorate, cu flacari pe capota sau culori acrilice vii.

Cuvantul “Kustom” provine in special de la conceptul masnilor modificate din perioada 1930-1960. Inlocuirea initialei “C” cu “K”, se spune ca a facut-o pentru prima data celebrul designer de masini, George Barris.

Ford F-100 customizat de Ed Roth in anii 1950 si Ed Roth la inceputul anilor 1950 pe strazile din Los Angeles

La inceputul perioadei hot rodding-ului, fashion-ul si atitudinea pasionatilor de acest fenomen a inceput sa se dezvolte intr-un stil propriu. In timp, toate stilurile ce s-au format in jurul hotrod-urilor, au inceput sa fie adoptate de entuziasti in viata de zi cu zi, sa fie imbinate si modificate in functie de preferintele fiecaruia. Artisti precum Von Dutch (Kenny Howard), designeri renumiti de masini modificate ca Ed “Big Daddy” Roth si Dean Jeffries sau customizatori de hot rods si lowriders ca Barris Brothers (Sam and George Barris), impreuna cu alti artisti din sfera tatuajelor, picturilor pe automobile, filme, spectacole de televiziune precum American Graffiti, Happy Days, The Munsters (The Munster Koach, Drag-u-la) si The Monkees (The Monkeemobile) au ajutoti toti la ceea ce in prezent se numeste Kustom Kulture.

Kustom Kulture este adesea asociat cu greaserii anilor 1950, cu dragseterele anilor 1960 si cu lowriderele anilor 1970. Alte subculturi care au exerciat influente in Kustom Kulture sunt skinheads, mods si rocker-ii anilor 1960, punk rocker-ii anilor 1970, muzica rockabilly si metal, alaturi de cei care se dadeau cu scooter-ele (scooterboys) in anii 1980, dar si miscarea psychobilly din anii 1990 si 2000.
Skinheads fac parte din subcultura acelor tineri care in anii 1960 au provenit din clasa tinerilor muncitori, iar apoi s-au raspandit in toate colturile lumii. Numele provine de la freza “ras in cap”.
Mods (provine de la modernism) este o alta subcultura venita din Londra la sfarsitul anilor 1950, inceputul anilor 1960. Elementele definitorii ale acestei subculturi sunt: fashion-ul (costume facute la croitor), muzica soul afro-americana, ska jamaican, beat-ul englezesc, r&b si scooterele italiene. Scena mod era adesea asociata cu consumul de amfetamine in cluburile de dans. Incepand cu anii 1960, mass media folosea termenul “mod” intr-un sens mai larg, pentru a descrie orice se intuia a fi popular, fashionable sau modern.

Fiecare subcultura luata individual a adus un aport esential in customizarea masinilor, in fashion, in muzica, practic au adaugat cate ceva in ceea ce se considera a fi cool, in standardele culturii Kustom Kulture. Incepand de la dungi trasate manual pe masini, Mercury-uri decapotate, motociclete Harley-Davidson si Triumph customizate, vopsea metalizata sau mata, pana la muzica, desene animate sau filme de groaza, toate si-au adus aportul la ceea ce defineste azi subcultura auto.

In anii 1990-2000, Kustom Kulture specific anilor 1950-1960, a reinviat in subculturile Statelor Unite prin activitati DIY (Do It Yourself). Fiecare stil este unic, dar inspirat foarte mult din istoria automobilelor americane. Multe stiluri (subculturi) care in trecut nu isi tolerau valorile si manifestarile, in prezent participa impreuna la cele mai mari show-uri de masini.
Renasterea fenomenului Kustom Kulture s-a regasit si in ceea ce inseamna “Kustom Graphics”, adica arta asociata posterelor, flyerelor, t-shirturilor si logourilor.

artistul kustom art, David Lozeau

Si ca toate cele de mai sus sa aibe sens, o sa il dau ca exemplu pe artistul kustom art. David Lozeau.

Lozeau a crescut intr-un mediu rural de langa New Hampshire (Statele Unite), unde a obtinut o diploma in arte. In tot acest timp a inceput sa ii studieze si sa admire stilul skateboard artistului Jim Phillips si al pictorului Francis Bacon. Pentru urmatorii 7 ani avea sa isi ignore talentul si sa se concentreze mai mult pe cariera, lucrand in domeniul printului comercial, web si productii video. Dupa cei 7 ani de grafica comerciala, s-a mutat in Sudul Californiei unde avea sa isi redescopere latura sa artistica.

Hot Rod, tatuaje, zombie si Ziua Mortilor (Day of the Dead sau Dia de los Muertos) au inceput sa fie principalele teme abordate de Lozeau. Uleiurile, vopselele acrilice si cele pe baza de apa au deschis drumul pentru 1 Shot Lettering Enamel (vopsirea cu email intr-un singur strat) si stratificarea culorilor in stilul benzilor desenate. Bineinteles ca orice suprafata este numai bune pentru experimentarea picturii, de la artefacte din magazinele artizanale, pana la boarduri de surf, violine sau parti de masini vechi.
Stilul unic a lui David de a se exprima artistic, s-a transformat si adaptat si in sculptura.

In Kustom Art, este adesea intalnit termenul “lowbrow”, promovat de Robert Williams, fondatorul revistei “Juxtapoz” la finele anilor 1970, si descrie o miscare de arta moderna care sfideaza arta traditionala, conservatoare, promovata in galerii, denumita si “highbrow”. In acest fel toate regulile sunt date la o parte, incurajand miscarea sa se inspire din curente ca punk, metal, rockabilly la fel ca si din tatuaje, hot rod, tiki sau subcultura filmelor de groaza.

David Lozeau pe tema Dia de los Muertos

alte lucrari ale lui David Lozeau in stilul Lowbrow

David ne explica:

“I don’t take myself too seriously … To say that I create art for the common man is a bit cliche’, but I just like art to be accessible, and I want it to reflect my surroundings.”