Aviz barfitorilor!

Ceva mici lamuriri pentru cei care sunt tari de cap.

Acum 4 ani am inceput sa inteleg rock and roll-ul, acum 3 ani am descoperit rockabilly si acum 2 ani, psychobilly, stiluri muzicale care m-au cucerit pe viata. De cand m-am decis sa fac ceva mai mult pentru Romania, sa deschid drumuri si sa orientez preferinte spre rockabilly, ma tot izbesc de caracteristica noastra de baza: ciuda, barfe, invidie, grozavie, perfidie. Cei care simt un fior rece pe spate, le recomand sa nu mai citeasca, pentru ca pana la finalul articolului o sa ajunga sa spumege ca detergentul Ariel.

Au fost oameni care s-au exprimat pe wall-ul Facebook Rockabilly Romania cam asa:
“In tara asta nu ajunge sa se faca ceva, pentru ca oamenii care ar trebui sa isi dea mana, se mananca intre ei” – si mare dreptate a avut.

Au fost si sunt romani care au incercat in mod constant sa imi demonteze preferintele muzicale, culturale, precum si activitatea desfasurata in numele acestei culturi. Mi se arunca si in prezent praf in ochi, cum ca ceea ce fac este cam gresit, ca nu sunt true, ca am foarte multe de invatat, ca fetele nostre sunt cam kitsch si false pentru ca nu sunt tatuate si nu au parul care trebuie si lista poate continua pana poimaine. Cam asa am fost mai mereu sustinuta de oameni care se considera mai sus de noi toti. Dar am fost invatata sa ma comport frumos, sa imi cer scuze atunci cand deranjez sau sa imi explic actiunile atunci cand simt ca este necesar. Insa in Romania, toata astea sunt semne de slabiciune, niste caracteristici numai bune de folosit in razboaie psihologice perfide, pentru ca da, suntem niste oameni incredibil de invidiosi. In poporul roman, dupa ospitalitate, se ascunde foarte multa ciuda.

Au fost si oameni care imi spuneau:
“Ana, este incredibil ce faci, te admir incomensurabil, nu stiu cum poti, esti o super woman. Bravo! Noi vom fi mereu alaturi de tine!”

Nu zau! :)) Noroc ca fug de laude ca dracu de tamaie. De ce? Pentru ca de cele mai multe ori se intorc impotriva, si de cand am patit-o, prefer sa nu mai aud de ele veci.
Dar nu mai bine demonstrati cat de mult credeti in cultura rockabilly? Pentru ca vorbele sunt ca apa de ploaie dupa Cernobil. Noi romanii suntem primii la scuipat cuvinte, iar la fapte … suntem cu un picior in gropa.
Si toate laudele nemarginite sunt intotdeauna pentru foarte scurt timp, pana cand apare ceva ce nu se mai muleaza perfect pe pretentii.
De-abia acum incepe adevarata distractie:
“Cine ma? Aia? Aia care trage de toate lumea sa iasa ea in fata. Atata se da mare cu ce face, atat tupeu … efectiv nu o suport. Numai cand o vad ma apuca toti dracii. Extraordinar, dar pana la urma ce face? Mizeriile alea de party-uri, pozele alea de 2 lei, ca pana si eu le faceam mai bine. Ce ba, alea sunt fete?:)) Sa fim seriosi!”
De-abia astept ca frecatorii de menta sa faca ceva in Romania, si nu pentru a le da in cap, ci pentru a le batea obrazul: Sa va fie rusine!

Telefonul fara fir

Nota pentru populatia barfitoare:
Telefonul fara fir pe care il initiati, chiar functioneaza. Cand spuneti: “Ba’, iti spun ceva dar sa nu mai spui la nimeni” … ei bine, in secunda doi, cel putin 10 oameni afla de barfa, pentru ca e criza si stam acasa si o frecam pe banii altora care fac ceva si astfel, singura preocupare mai ramane comunicarea prin barfa sau prin “critica” cum ar veni vorba. Doar asa frecatorii isi demonstreaza grozavia.

Un alt aspect care ne mentine natia intr-o involutie ascendenta: “Ori esti cu mine ori esti impotriva mea!” :)) Care o fi scopul si morala? Nu stiu.
Prin urmare si barfele functioneaza exact in acest mod, sunt ori, ori. Ori te spurc de nu te spala nici D-zeu, ori te laud ca pe Iisus pogorat din Ceruri.

Sunt foarte multe de spus si poate cand voi mai fi provocata o sa mai scriu, pentru ca societatea nostra de cel mai inalt nivel este cea mai mare telenovela pe care o stiu. Nu stii tehnici de supravietuire, esti manacat de viu.

Asa ca, aviz ciudosilor, barfitorilor, invidiosilor, grozavilor, perfizilor, aici nu va mai tine smenul!
Sa va fie viata cum v-o faceti! Sa va plangeti de mila in alta parte, pentru ca aici nu o sa va mai asculte nimeni. La noi va fi loc doar pentru voie buna, vorbe frumoase si oameni politicosi. Nu stiti d-astea? Ura si la gara!

Imi cer scuze in fata acelor oameni extraordinari care m-au sustinut mereu, ca a fost nevoie sa ascriu un asa articol. De fapt nu m-au sustinut pe mine, ci cultura pe care o promovez. Le multumesc!
Cei care vor sa isi bage mintile in cap, intotdeauna usa noastra le va fi deschisa, dar prudenta pentru ei va fi nemasurata.

Drum bun!